Inspectorii de sănătate și securitate în transporturi sunt responsabili de menținerea standardelor de siguranță, de reducerea riscurilor pentru întreprinderi, personal și clienți și de respectarea standardelor industriale. Evaluează sistemele de securitate existente pentru a determina potențialele riscuri în toate sectoarele de transport, cum ar fi transportul rutier și maritim și elaborează politici și proceduri care reduc la minimum riscul pentru proprietăți, angajați și sisteme informatice.
Un standard global de certificare care măsoară modul în care întreprinderile sunt capabile să garanteze drepturile de bază ale lucrătorilor. Se bazează pe opt criterii de performanță: munca copiilor, munca forțată, sănătatea și securitatea, asocierea liberă și negocierea colectivă, discriminarea, practicile disciplinare, programul de lucru și compensarea.
No competences in this bucket.
Corpusul de norme, proceduri și reglementări referitoare la măsurile de asigurare a securității și sănătății menite să prevină accidentele sau incidentele în sectorul transporturilor.
Elaborează măsuri de îmbunătățire a aspectelor legate de sănătate și siguranță, luând în considerare resursele disponibile. Efectuează o analiză cost-beneficiu pentru a găsi un echilibru adecvat între asigurarea sănătății și siguranței și costul acestor măsuri.
Elaborează un plan de prevenire pentru a evita apariția unor riscuri potențiale pentru sănătate și siguranță.
Identifică riscurile pentru sănătate și siguranță în sectorul transporturilor.
Impune un exemplu personal pentru colegi prin respectarea normelor SSM Mediu și le pune în aplicare în activitățile zilnice.
Gestionează planul de curățare a vehiculelor; implementează sistemul de asigurare a calității și stabilește standarde în curățenie; are grijă de materiale și echipamente; respectă principiile în materie de sănătate și siguranță ale parcului de vehicule.
Ia în considerare aspectele ergonomice ale sistemelor de transport urban, care afectează atât pasagerii, cât și conducătorii auto. Analizează criterii precum accesul la nivelul intrărilor, ieșirilor și scărilor unităților de transport, ușurința de deplasare în cadrul unității, accesul la scaune, spațiul rezervat utilizatorului, forma și compoziția materialului de pe scaune și spătare, precum și distribuția scaunelor.
Asigură niveluri ridicate de conștientizare a siguranței; utilizează echipamente de protecție personală; comunică cu membrii personalului și oferă consiliere cu privire la problemele de sănătate și siguranță.
Utilizează programe de supraveghere a sănătății pentru a monitoriza sănătatea angajaților care ar putea fi expuși pericolelor la locul de muncă.
Promovează utilizarea transportului durabil pentru a reduce amprenta de carbon și zgomotul și pentru a spori siguranța și eficiența sistemelor de transport. Determină performanța în ceea ce privește utilizarea transportului durabil, stabilește obiective pentru promovarea utilizării transportului durabil și propune alternative de transport ecologice.
Elaborează proceduri care să descrie acțiunile specifice care trebuie întreprinse în cazul unei situații de urgență, luând în considerare toate riscurile și pericolele care ar putea fi implicate, asigurându-se că planurile respectă legislația în materie de siguranță și reprezintă cea mai sigură acțiune.
Supraveghează întregul personal și toate procesele necesare pentru a asigura respectarea standardelor în materie de sănătate, siguranță și igienă. Comunică și sprijină alinierea acestor cerințe la programele de sănătate și siguranță ale societății.
Cunoaște și respectă standardele sistemelor de management în sănătate și siguranță în muncă. Depune eforturi pentru a pune în aplicare practici care reduc riscul de accidente de muncă.
Identifică și evaluează factorii care pot pune în pericol succesul unui proiect sau amenință funcționarea organizației. Pune în aplicare proceduri prin care să se evite sau să se reducă la minimum impactul acestora.
Elaborează o politică organizațională privind dezvoltarea durabilă și respectarea legislației de mediu, în conformitate cu mecanismele de politică utilizate în domeniul protecției mediului.
Monitorizează modificări ale normelor, ale politicilor și ale legislației și identifică modul în care pot influența organizația, operațiunile existente sau un caz ori o situație specifică.
Pregătește un plan de audit care să includă atât auditurile preliminare, cât și auditurile de certificare. Comunică cu diferitele procese în vederea punerii în aplicare a acțiunilor de îmbunătățire care conduc la certificare.
Efectuează studii în vederea colectării de informații pentru analiza și gestionarea riscurilor de mediu în cadrul unei organizații sau într-un context mai amplu.
Stabilește o relație pozitivă, pe termen lung, între organizații și părțile terțe interesate, cum ar fi furnizorii, distribuitorii, acționarii și alte părți interesate, pentru a-i informa cu privire la organizație și obiectivele ei.
Participă regulat la ateliere educaționale, citește publicații profesionale, participă activ la societăți profesionale.